Ovidiu Lazăr descrie noua sa montare ca pe o meditație asupra condiției umane. „Un spectacol despre drumurile omului în viață. Despre iluzii și despre deziluzii. Despre nostalgii. Despre iubire. Despre căutarea de sine și despre inițieri false, apoi ratate. Despre primejdia alunecării în totalitarism și dictatură”, a mărturisit regizorul. Acesta a mai spus că spectacolul explorează modul în care „dorința se poate converti în greșeală”, iar „idealurile sunt deformate și distruse de nevoile noastre primare”.
Din distribuție fac parte 18 actori ai teatrului: Ionuț Cornilă, Mălina Lazăr, Horia Veriveș, Georgeta Burdujan, Robert Agape, Răzvan Conțu, Emil Coșeru, Tatiana Ionesi, Livia Iorga, Haruna Condurache, Dumitru Georgescu, Cosmin Maxim, Doru Aftanasiu, Diana Roman, Brândușa Aciobăniței, Luca Gumeni, Iustin Căuneac și Ionuț Cozma. Scenografia îi aparține Andei Pop, iar traducerea textului a fost realizată de Vlad Russo și Vlad Zografi.
Piesa care a cucerit Parisul în urmă cu 60 de ani, prezentată la Iași
„Setea și foamea” a avut premiera mondială în 1964, în limba germană, la Düsseldorf, după care a fost montată la Comédie-Française, fiind prima piesă a lui Ionesco jucată în celebrul spațiu parizian, în urmă cu 60 de ani. Scrisă după succesul piesei „Regele moare”, lucrarea îl urmărește pe protagonistul Jean, deopotrivă alter ego al dramaturgului și întruchipare a angoaselor sale, care își abandonează familia și „casa-mormânt” pentru a porni într-o căutare a sensului.
Ionesco a sintetizat, în paginile Le Monde, esența piesei: „Este povestea unui om care suferă de o boală pe care o avem cu toții: aceea de a nu putea rămâne în propria casă fără să facă nimic, de a nu putea trăi în fericirea căminului său, așteptându-și moartea. Fuge de bătrânețe. Așa că pornește să cutreiere drumurile, dar nu găsește decât fantome, mărăcinișuri, imagini vagi. Jean nu știe ce caută, iar drumul său nu duce nicăieri. În cele din urmă, este pierdut, osândit, fiindcă nu a reușit să facă nimic din viața lui”.
Spectacolul vine într-un moment simbolic: luna martie marchează 32 de ani de la moartea lui Eugène Ionesco, figură centrală a teatrului absurdului și unul dintre cei mai importanți dramaturgi ai secolului al XX-lea. Membru al Academiei Franceze din 1970, Ionesco a fost numit post-mortem și membru al Academiei Române, în 2009.
Foto: Iulian Ursachi