Leonte a depus întreaga documentație, Primăria nu i-a răspuns nimic Cererea inițială pentru eliberarea autorizației de construire a fost depusă la registratura Primăriei la data de 3 iulie 2025. Proiectul vizează construirea unei locuințe individuale unifamiliale, a unor anexe, a unei fose septice și realizarea împrejmuirii pe un teren situat pe strada Dr. Păulescu nr. 12. Valoarea declarată a lucrărilor se ridică la aproape 2 milioane de lei.
În urma unei audiențe și a emiterii unei fișe de verificare din 4 august 2025, Leonte a adus, în data de 27 august 2025, completările necesare la documentație.
În absența oricărei comunicări din partea Primăriei, Ioana Leonte a transmis o nouă cerere oficială pe 19 ianuarie 2026, solicitând soluționarea dosarului său în termen de 30 de zile. Responsabilii din Palatului Roznovanu tot nu au răspuns, iar femeia s-a adresat instanței, acțiunea sa fiind înregistrată la Tribunalul Iași la începutul lunii martie 2026. Reclamanta nu acuză faptul că i-au fost respinse cererile, ci faptul că solicitările sale nu au primit niciun fel de răspuns timp de opt luni de la înregistrare, deși a depus întreaga documentație necesară.
Femeia își dorește o casă pe propriul teren
Investiția are o valoare estimată de 1,99 milioane lei și este proiectată pe un teren intravilan cu o suprafață de 900 de metri pătrați, situat pe strada Dr. Păulescu nr. 12. Amplasamentul se supune unui regim tehnic strict. Certificatul de urbanism impune un regim de înălțime de maximum parter și două etaje, cu o ocupare a terenului de cel mult 30%. Totodată, având în vedere situarea terenului într-o zonă de versant, într-una de servitute aeronautică și în proximitatea fondului forestier, documentația a necesitat obținerea unor avize specifice de la Comisia de Versanți, Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și Romsilva.
În legislație sunt termene clare
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii prevede la articolul 7:„Autorizaţia de construire se emite pentru executarea lucrărilor de bază şi a celor aferente organizării executării lucrărilor, în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii” .
Cadrul legislativ reglementează termene stricte pentru soluționarea dosarelor. Nu există baze legale care să acopere o lipsă totală de răspuns pe o perioadă atât de îndelungată.
Singurele justificări legale pentru prelungirea termenului inițial intervin atunci când documentația depusă prezintă lipsuri. În situația în care, în urma analizei dosarului, se constată că acesta este incomplet, necesită clarificări tehnice sau modificări, autoritatea publică are obligația legală de a notifica solicitantul în scris. Această notificare nu poate fi emisă oricând, ci legea impune un termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, cu menționarea elementelor necesare în vederea completării.
Blocajul de la Urbanismul din Iași e arhicunoscut
Dacă autoritatea parcurge acest pas procedural, termenul pentru emiterea autorizației de construire se decalează cu numărul de zile necesar solicitantului pentru a elabora și depune completările cerute. Totuși, și această amânare este limitată de lege, depunerea completărilor trebuie făcută într-un termen de maximum 3 luni de la primirea notificării. În situația necompletării documentației în acest interval de 3 luni, dosarul se poate restitui la cererea solicitantului. Documentația nu poate fi restituită fără respectarea acestor etape de notificare și a termenelor aferente.
Surse autorizate din Primărie menționează un climat de temere, refuzându-se asumarea oricărui risc, indiferent dacă se respectă cadrul legal.„Se ajunge la interpretări abstracte care au caracterul unor abuzuri”, au spus surse interne, sub rezerva anonimatului.
Alt caz: autorizație întârziată 2 ani
Litigiul actual reflectă o practică administrativă înregistrată și în alte spețe la nivelul municipiului Iași. Un caz similar a fost documentat deîn septembrie 2025, vizând un teren din zona Platoul Însorit (Galata), reglementat printr-un Plan Urbanistic Zonal aprobat anterior. În situația respectivă, procedura de autorizare a înregistrat întârzieri care au cumulat aproape doi ani.
În dosarul respectiv, prima cerere a fost respinsă de municipalitate pe motiv că certificatul de urbanism figura pe numele fostului proprietar, în pofida existenței unui act notarial de cesiune legal constituit. După refacerea documentației pe numele noilor proprietari și redepunerea acesteia în ianuarie 2025, dosarul a fost din nou amânat. Deși legislația permite o singură solicitare de completare a documentației tehnice, compartimentul de resort a emis o a doua cerere de completare în luna septembrie 2025. Printre acestea s-au numărat solicitarea acordului vecinilor pentru o construcție poziționată la sub 60 de centimetri de limita de proprietate (în condițiile în care proiectul prevedea o retragere de 3 metri) și existența unui aviz de la Direcția de Sănătate Publică pentru o fosă septică (proiectul indicând racordarea la rețeaua publică de canalizare). În mod contradictoriu, instituția a solicitat ulterior și actul de cesiune care fusese respins în prima etapă.
Aberațiile unui sistem anchilozat
Consecințele acestui blocaj au ajuns inclusiv în faza executărilor silite sau a sancțiunilor contravenționale aplicate de instanțe. În speța companiei Eurotech , deși judecătorii au dispus amendarea primarului pentru neîndeplinirea obligațiilor legale privind emiterea actelor administrative, refuzul eliberării autorizației a persistat timp de peste trei ani.Odată cu modificarea legislației în domeniu, blocajul de la Urbanismul Primăriei Iași a început să aibă efecte concrete pentru șeful orașului. Anul trecut, Mihai Chirica a fost de două ori amendat de Inspectoratul de Stat în Construcții. Motivul a fost neeliberarea în termenul legal de 30 de zile a două certificate de urbanism. O amendă a fost în cuantum de 10.000 lei, o alta de 5.000 de lei. Edilul le-a contestat pe ambele în instanță. În astfel de situații, dacă primarul pierde contestațiile, va plăti amenzile din propriul buzunar.
Metoda „reabilitării” e un subterfugiu. În afara legii
Dificultatea obținerii actelor în termene legale a generat și practici paralele de evitare a procedurii standard de autorizare a construcțiilor noi. Un efect direct al rigidității aparatului administrativ este recurgerea la autorizații de „reabilitare” pentru imobile vechi. În realitate, aceste clădiri sunt demolate și reconstruite de la zero (practică documentată, de exemplu, în cazul unui imobil de pe strada Smârdan), ca soluție de compromis a investitorilor pentru a ocoli timpii de așteptare impuși de procedurile pentru o construcție nouă.
Imobilul a fost achiziționat în decembrie 2022, iar autorizația a fost obținută în iulie 2024. Parcurgerea etapelor legale complete, obținerea autorizației de desființare, întocmirea unui Plan Urbanistic Zonal, emiterea avizelor de la Direcția Județeană pentru Cultură și a autorizației de construire ar fi extins traseul birocratic la o perioadă de 4-5 ani.
Tot ieșenii plătesc pentru incompetență admnistrației
Întârzierile sistematice din cadrul Primăriei atrag și sancțiuni financiare semnificative pentru bugetul local. În aprilie 2025, o instanță de judecată a obligat Primăria Iași la plata unor despăgubiri în cuantum de 180.000 de lei către o familie, în urma refuzului de a elibera o autorizație pentru extinderea unei locuințe în zona Copou, litigiu desfășurat între iulie 2020 și februarie 2024. Într-o speță similară recentă, o societate comercială a obținut daune de 70.000 de lei, decizie pronunțată exclusiv pe fondul nerespectării termenelor de către autoritatea emitentă.
Legea nu se aplică înalților funcționari din Primărie – cazul Mustiață
Într-un articol din 2022,a prezentat cum Alexandru Mustiață, arhitectul-șef al orașului, a cumpărat 2.400 mp de teren în Gatala. Pe această proprietate se află și o casă la care arhitectul-șef a modificat fațada, punând termosistem, fără autorizație.
În timp ce dosarele persoanelor fizice și juridice sunt blocate pe perioade de luni sau ani pentru obținerea avizelor necesare, funcționarii cu rol decizional ocolesc exact procedurile tehnice și legale pe care instituția le impune publicului.