Trump a solicitat aliaţilor să ajute la monitorizarea Strâmtorii Ormuz după ce Iranul a răspuns la atacurile SUA-Israel folosind drone, rachete şi mine pentru a închide efectiv canalul strategic de lângă coastele sale pentru petrolierele ce transportă o cincime din aprovizionarea globală.
Majoritatea ţărilor NATO, dintre care câteva au fost ţinta criticilor aspre ale lui Trump în ultimele luni şi care de obicei sunt reticente să supere Casa Albă, sunt reticente acum în a se implica în conflictul cu Teheranul.
„Ce se aşteaptă (…) Donald Trump să facă o mână sau două de fregate europene în Strâmtoarea Ormuz, acolo unde puternica marină americană nu o poate face?”, a declarat luni la Berlin ministrul german al apărării, Boris Pistorius, minimizând totodată ameninţările lui Trump că neacordarea de ajutor SUA ar putea avea consecinţe pentru NATO.
„Acesta nu este războiul nostru, nu noi l-am început”, a comentat ministrul german al apărării, Boris Pistorius.
Conflictul nu are nicio legătură cu NATO, iar Germania nu are intenţia de a se lăsa antrenată în el, a declarat şi purtătorul de cuvânt al guvernului, Stefan Kornelius. „Nici Statele Unite, nici Israelul nu ne-au consultat înainte de război, iar Washingtonul a declarat explicit la începutul războiului că asistenţa europeană nu este nici necesară, nici dorită”, a punctat purtătorul de cuvânt.
Cu toate acestea, unii aliaţi au semnalat o disponibilitate prudentă de a ajuta.
Marea Britanie va colabora cu aliaţii săi la un plan colectiv pentru a asigura libertatea de navigaţie prin strâmtoare, a declarat prim-ministrul Keir Starmer, recunoscând totodată că acest lucru nu va fi uşor şi reiterând faptul că Marea Britanie nu va fi atrasă într-un război mai amplu. Marea Britanie dispune de sisteme autonome de detectare a minelor care ar putea fi utilizate, a spus Starmer.
Un acord de tipul celui pentru transportul cerealelor în războiul din Ucraina?
Şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat că blocul poartă discuţii cu Naţiunile Unite privind replicarea acordului care a permis exportul de cereale din Ucraina în timpul războiului său cu Rusia.
UE discută, de asemenea, dacă ar putea modifica mandatul misiunii sale navale din Orientul Mijlociu, Aspides, care protejează în prezent navele din Marea Roşie de atacurile grupului rebel Houthi din Yemen, pentru a include Strâmtoarea Ormuz, a spus Kallas.
Însă Grecia, care conduce misiunea Aspides, îşi va limita participarea în Orientul Mijlociu la Marea Roşie, a precizat purtătorul de cuvânt al guvernului, Pavlos Marinakis.
Danemarca a declarat că UE ar trebui să depună eforturi pentru redeschiderea strâmtorii, chiar dacă nu este de acord cu războiul. „Chiar dacă nu ne place ceea ce se întâmplă, cred că este înţelept să rămânem deschişi la ideea că Europa… ar putea contribui într-un fel, dar cu scopul de a dezamorsa conflictul”, a declarat ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen.
Însă alte ţări europene par să excludă această posibilitate. Spania a declarat că nu va face nimic care ar putea escalada conflictul, în timp ce viceprim-ministrul italian Matteo Salvini a afirmat că trimiterea de nave militare într-o zonă de război ar fi interpretată ca o participare la conflict. „Italia nu este în război cu nimeni, iar trimiterea de nave militare într-o zonă de război ar însemna intrarea în război”, a declarat Salvini reporterilor la Milano.
În ceea ce o priveşte, China poartă discuţii cu toate părţile implicate cu privire la strâmtoare, în încercarea de a dezamorsa conflictul, a declarat luni Ministerul de Externe al acestei ţări.