Senatorul AUR Petrișor Peiu a lansat un nou atac la adresa actualei coaliții de guvernare, susținând că economia României a intrat deja în recesiune, iar sectorul industrial este cel mai grav afectat. Potrivit senatorului, declinul industriei este mult mai accentuat decât scăderea economiei în ansamblu, iar acest lucru reflectă, în opinia sa, rezultatul politicilor economice adoptate în ultimii ani.
Senatorul AUR Petrișor Peiu consideră că promisiunile repetate privind reindustrializarea României nu au fost niciodată transpuse în măsuri concrete și că realitatea economică arată exact contrariul.
„Suntem în plină recesiune. Este deja un fapt cât se poate de clar. Curios este că, din întreaga economie, cea mai mare contracție este în industrie, deși atât PSD, cât și PNL și USR promit, de vreo 10 ani încoace, că cea mai mare preocupare a lor este reindustrializarea. Iată și efectul politicilor lor: industria scade de două ori mai repede decât economia în ansamblu!”, a declarat senatorul.
Senatorul AUR Petrișor Peiu: prețul energiei, cauza prăbușirii industriei
Unul dintre principalele motive ale declinului industrial, în opinia senatorului AUR Petrișor Peiu, îl reprezintă costul foarte ridicat al energiei, care ar afecta direct competitivitatea producătorilor români.
Acesta susține că politicile guvernamentale din ultimii ani au dus la închiderea unor capacități importante de producție energetică, fără a fi create alternative viabile.
„Deși am spus-o de fiecare dată, o mai spun încă o dată, să fie cât se poate de clar: cauza primordială a prăbușirii industriei românești este prețul uriaș al energiei, preț care scoate de pe piață orice producător de la noi din țară!Și acest preț este, în exclusivitate, determinat de guvern, un guvern care a închis enorm de multe capacități de producție și nu a pus nimic în schimb.”
În analiza sa, senatorul AUR Petrișor Peiu afirmă că politicile energetice au avut consecințe directe asupra mediului economic și asupra capacității industriei românești de a concura pe piața europeană.
Critici privind proiectele din PNRR și investițiile promise
Senatorul AUR Petrișor Peiu a criticat și modul în care autoritățile au gestionat proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El susține că o parte dintre proiectele inițial promise au fost reduse sau eliminate, în special în domeniul infrastructurii.
Potrivit acestuia, în anul 2021 autoritățile au promis construcția a 429 de kilometri de autostradă prin PNRR, însă în prezent planul ar fi fost redus semnificativ.
„În 2021, în plină pandemie, Ministerul Transporturilor și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) au promis 429 km de autostradă. Distribuiți pe autostrăzile A1 (9 km), A3 (42 km), A7 (319 km) și A8 (59 km). Cum arată azi realitatea? Guvernul aceleiași coaliții din 2021 a redus autostrăzile promise în PNRR la doar 182 km. Adică 42% din planul inițial.”
De asemenea, senatorul a afirmat că unele proiecte feroviare importante au fost eliminate din planul inițial de finanțare sau riscă să nu fie finalizate la timp, ceea ce ar putea duce la pierderea fondurilor europene.
Senatorul AUR Petrișor Peiu pune sub semnul întrebării promisiunile pentru 2026
În final, senatorul AUR Petrișor Peiu a ridicat semne de întrebare cu privire la planurile guvernului pentru anul 2026, în special în ceea ce privește investițiile anunțate din fonduri europene.
Acesta susține că autoritățile se bazează pe sume foarte mari din finanțări europene pentru a susține bugetul și pentru a anunța investiții record, însă experiența ultimilor ani ar ridica semne de întrebare privind capacitatea de implementare a acestor proiecte.
Potrivit declarațiilor sale, bugetul propus pentru anul 2026 ar include peste 100 de miliarde de lei proveniți din fonduri europene, iar investițiile anunțate ar ajunge la aproximativ 163 de miliarde de lei.
„Revenind in sctualitate, guvernul Bolojan se bazează, în bugetul propus pentru 2026 pe mai bine de 100 de miliarde de lei proveniți din fonduri europene și se laudă că va face investiții record de 163 de miliarde de lei.Având în vedre cele de mai sus, oare merită să îl credem?”