Pentru a evita acest lucru, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) spune că este nevoie de creşterea eficienţei cheltuielilor publice, precum şi de extinderea bazei de impozitare şi îmbunătăţirea conformităţii fiscale.
În acest raport, care poate fi consultat mai jos, OCDE apreciază că recenta reformă a pensiilor, în special prin creşterea vârstei de pensionare pentru femei, limitarea pensiilor speciale şi introducerea de noi reguli de indexare, este un pas pozitiv către îmbunătăţirea sustenabilităţii sistemului de pensii şi încurajarea participării forţei de muncă.
În acelaşi timp, România se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a creşte cheltuielile pentru sănătate, educaţie, asistenţă socială şi inovare, pentru a sprijini o creştere incluzivă.
De asemenea, salariile din sectorul public reprezintă o pondere tot mai mare din cheltuielile guvernamentale, ceea ce necesită un control mai strict.
„Măsurile privind veniturile ar trebui să vizeze lărgirea bazei de impozitare şi îmbunătăţirea conformităţii fiscale. Taxele de mediu şi cele pe proprietate rămân subutilizate şi ar trebui consolidate. Recenta reducere a pragului de impozitare a microîntreprinderilor este un pas binevenit către consolidarea impozitării societăţilor. Digitalizarea suplimentară şi analizele de risc ale administraţiei fiscale ar contribui la îmbunătăţirea aplicării legii şi a colectării veniturilor” , se arată în raportul OCDE, citat de Agerpres .
OCDE recomandă României creşterea gradului de utilizare a asigurării obligatorii împotriva riscurilor de dezastre
De asemenea, documentul subliniază că schimbările climatice exercită o presiune tot mai mare asupra activităţii economice şi a bunăstării sociale în România.
În acest sens, accelerarea măsurilor de adaptare, cum ar fi îmbunătăţirea apărării împotriva inundaţiilor, acoperirea extinsă a asigurărilor în caz de dezastru şi o gestionare îmbunătăţită a apei, este esenţială pentru a proteja populaţiile vulnerabile şi infrastructurile vitale.
„România a făcut progrese în gestionarea inundaţiilor în conformitate cu Directiva UE privind inundaţiile, dar multe sisteme de apărare rămân în stare proastă. Un plan naţional de întreţinere ar putea ajuta la prioritizarea măsurilor, la clarificarea costurilor şi a etapelor de implementare şi la promovarea unor soluţii eficiente din punct de vedere al costurilor. Consolidarea guvernanţei pe mai multe niveluri în planificarea utilizării terenurilor este esenţială pentru a preveni construcţiile în zonele predispuse la inundaţii, necesitând o aplicare mai strictă a reglementărilor şi interdicţii clare privind dezvoltarea în zonele cu risc ridicat. Creşterea gradului de utilizare a asigurării obligatorii împotriva riscurilor de dezastre este, de asemenea, esenţială” , se arată în raportul OCDE.
Organizaţia atrage atenţia că sunt necesare eforturi suplimentare de atenuare a schimbărilor climatice.
Priorităţile cheie includ consolidarea preţurilor la carbon, extinderea generării de energie electrică cu emisii reduse de carbon, eliminând treptat combustibilii fosili, ecologizarea transporturilor prin creşterea taxelor pe combustibili şi vehicule şi îmbunătăţirea eficienţei energetice în mobilitatea urbană şi clădiri.
Raportul organizaţiei internaţionale mai arată că România a înregistrat progrese semnificative în integrarea pieţei globale în ultimele decenii însă pentru a menţine acest impuls, trebuie să abordeze provocările structurale persistente – în special în ceea ce priveşte inovaţia, digitalizarea, educaţia şi dinamismul afacerilor, care continuă să limiteze productivitatea şi potenţialul său economic.
Potrivit OCDE, trecerea către activităţi cu valoare adăugată mai mare va necesita dotarea forţei de muncă cu competenţe avansate. Implementarea reformei în curs este cheia pentru creşterea nivelului de educaţie, reducerea ratelor de abandon şcolar şi îmbunătăţirea rezultatelor învăţării. Acest lucru ar trebui susţinut de creşterea finanţării şi de o planificare strategică îmbunătăţită pentru o mai bună direcţionare a resurselor.
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică este o organizaţie interguvernamentală cu 38 de ţări membre, fondată în 1961 pentru a stimula progresul economic.
România este în plin proces de aderare la OCDE, aflându-se în prezent în etapa de furnizare de informaţii tehnice suplimentare, organizarea de misiuni de informare şi evaluarea ulterioară în cele 26 de Comitete ale Organizaţiei.
Premierul Bolojan: „Studiul arată că România a rezistat la șocurile din ultimii ani”
Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan a declarat la Palatul Victoria, unde raportul OCDE a fost prezentat oficial, că acest document arată că România ”a rezistat la șocurile din ultimii ani”.
„România se află într-un context economic dificil. După o perioadă de creștere accelerată, dar și de dezechilibre fiscale, intrăm într-o etapă în care sustenabilitatea este la fel de importantă ca dezvoltarea. Modelul nostru de creștere economică trebuie să fie bazat mai mult pe competitivitate și productivitate.
Ca răspuns la recomandările anterioare, România a făcut pași importanți în direcția consolidării fiscale și a reducerii deficitului bugetar. După un deficit de aproximativ 8,7% din PIB în 2024, anul 2025 s-a încheiat cu un deficit de 7,7%, sub nivelul de 8,4% estimat de Comisia Europeană.
Continuăm reformele începute anul trecut, iar proiectul de buget pentru anul 2026 este unul realist, astfel încât să atingem ținta de deficit de 6,2% la finalul acestui an. La nivelul economiei, studiul arată că România a rezistat la șocurile din ultimii ani și la efectele războiului din Ucraina.
Creșterea economică a încetinit temporar în 2025, din cauza ajustărilor fiscale și a situației economice din Europa. Totuși, perspectivele rămân pozitive. Estimările arată o creștere de aproximativ 0,7% în 2025 și de circa 1% în 2026, susținută mai ales de investițiile publice și de fondurile europene.
În plan fiscal, obiectivul este să reducem treptat deficitul, să folosim mai eficient banii publici și să avem o absorbție mai bună a fondurilor europene”, a spus șeful Executivului.
Bolojan a subliniat faptul că România trebuie să crească „treptat” vârsta de pensionare în domeniile în care„astăzi se iese foarte devreme la pensie, uneori chiar la 48–50 de ani, pentru a avea mai mulți oameni activi și un sistem de pensii sustenabil pe termen lung” .