* cel mai mare oraș al Moldovei continuă să genereze mii de firme noi și să alimenteze imaginea unui pol antreprenorial în creștere * dincolo de entuziasmul lansării, cifrele oficiale ale ONRC arată un mecanism mult mai dur: pe măsură ce trec anii, cresc suspendările, se adună radierile, iar insolvențele rămân la un nivel ridicat * ecosistemul local produce nu doar startup-uri noi, ci și o selecție severă, în care multe firme nu reușesc să transforme grantul într-un model de business stabil
Adevărata „pâlnie a eșecului” nu începe în anul în care firma primește bani prin proiectele de finanțare, ci în anii care urmează. Atunci dispar protecțiile birocratice, cash-flow-ul devine mai important decât planul de afaceri depus la concurs și se vede dacă startup-ul a fost construit pentru eligibilitate sau pentru piață. Iar cifrele din Iași spun limpede că selecția este severă: multe firme se nasc, destule se suspendă, mii se radiază, iar sute intră în insolvență. Pentru un oraș care vrea să fie mai mult decât un decor regional pentru discursuri despre inovare, întrebarea esențială nu mai este câte startup-uri poate lansa, ci câte poate ajuta să rămână vii după ce se termină finanțarea.
Cifrele mortalității economice
În județul Iași au fost înmatriculate5.986 de firme și PFA-uri în 2021 ,6.360 în 2022 ,5.714 în 2023 ,4.824 în 2024 și6.576 în 2025 . Privite izolat, aceste cifre pot susține narațiunea unui oraș energic, care continuă să nască inițiativă economică. Dar aceeași bază oficială arată și fața nevăzută a ecosistemului:510 suspendări în 2021 ,688 în 2022 ,739 în 2023 ,851 în 2024 și915 în 2025 . Cu alte cuvinte, în doar patru ani, numărul suspendărilor aproape s-a dublat, semn că o parte importantă dintre firmele lansate nu reușesc să-și mențină activitatea într-un ritm comercial sănătos.
Raportul dintre lansări și suspendări spune aproape singur povestea fragilității. În 2021, suspendările reprezentau circadin numărul noilor înmatriculări. În 2022, ponderea a urcat la. În 2023 a ajuns la, iar în 2024 a sărit la, cel mai ridicat nivel din intervalul analizat. Chiar dacă în 2025 raportul a coborât la, rămâne mult peste nivelul din 2021. Asta sugerează că Iașul nu are doar un ecosistem care produce firme, ci și unul în care presiunea de supraviețuire devine tot mai vizibilă odată ce trece momentul fondator.
Și mai dură este seria radierilor. În județul Iași, ONRC consemnează2.434 de radieri în 2021 ,2.661 în 2022 ,2.769 în 2023 ,2.972 în 2024 și3.064 în 2025 . Raportate la numărul înmatriculărilor din aceiași ani, radierile urcă de la aproximativîn 2021 laîn 2022,în 2023, apoi explodează laîn 2024, înainte de a coborî laîn 2025. Aceste serii nu descriu o cohortă perfectă de startup-uri finanțate urmărite unu la unu, dar descriu foarte clar climatul în care acestea încearcă să reziste: unul în care ieșirea din piață este frecventă și structurală, nu excepțională.
Nici insolvențele nu pot fi ignorate. În Iași au intrat în insolvență239 de profesioniști în 2021 ,263 în 2022 ,270 în 2023 ,305 în 2024 și256 în 2025 . Chiar dacă anul trecut a adus o scădere față de vârful din 2024, seria rămâne ridicată și arată că fragilitatea nu se termină la nivelul firmelor foarte mici sau al inițiativelor fără tracțiune. Ea atinge și companii care ajung suficient de departe încât să intre în proceduri formale de insolvență.
Pe acest fundal, exemplele concrete devin relevante tocmai pentru că nuanțează tabloul. Unele startup-uri lansate prin ecosistemul finanțărilor au trecut de faza strict simbolică a începutului și au rămas active economic.MICROCONSTRUCTII 3D IASI SRL , promovată într-un proiect de antreprenoriat, apare cu264.791 lei cifră de afaceri ,45.742 lei profit net șiun angajat în ultimul an raportat, semn că grantul nu a fost singurul ei combustibil. În schimb, alte firme încă există juridic, dar abia mai respiră economic.ALL CAR SERVICE IAȘI SRL figurează în funcțiune, însă cu doar9.650 lei cifră de afaceri șizero angajați , iarMISS CRAFT SRL apare în continuare existentă, dar cucifră de afaceri zero șizero angajați în datele publice consultate. Nu toate firmele care „mor” o fac prin radiere spectaculoasă; unele rămân ani întregi într-o formă aproape decorativă, vii în acte și aproape absente din economie.
Aici se vede fisura majoră a modelului construit pe finanțări. Start-Up Nation și liniile europene de antreprenoriat au avut meritul de a împinge mulți ieșeni spre înființarea unei firme și spre asumarea unui risc antreprenorial. Între o firmă creată și o companie sustenabilă este un drum pe care grantul nu îl poate parcurge în locul antreprenorului. Echipamentele pot fi cumpărate din proiect. Salariile pot fi susținute temporar. Piața, însă, nu poate fi finanțată artificial la nesfârșit.