O cunoscută companie din Botoşani va sesiza Comisia Europeană cu privire la nerespectarea de către statul român a normelor imperative de drept ale Uniunii Europene privind regimul general al accizelor. Societatea comercială Prodalcom SA, care este unul dintre cei mai importanţi jucători din industria românească de alcool şi băuturi spirtoase, va apela la forurile europene, după ce statul a refuzat să îi restituie importante sume de bani încasate necuvenit.
Prodalcom SA, controlată de omul de afaceri Cornel Şfaiţer, a deschis mai multe acţiuni în instanţă pentru a recupera „taxa pe viciu”, pe care directiva europeană (Directiva 2008/118/CE din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor) o consideră abuzivă şi pe care statul român a eliminat-o în 2018, printr-o ordonanţă de urgenţă (OUG 114/1018).
În ciuda argumentelor juridice solide aduse, instanţele de judecată, respectiv Tribunalul Botoşani şi Curtea de Apel Suceava, au respins cele mai multe dintre acţiuni, în condiţiile în care în întreaga ţară toţi producătorii de alcool din România şi-au recuperat taxele de viciu plătite de la instituirea acestora, în 2006, până la eliminarea acestora, în 2018.
Cunoscuta profesoară de drept Mihaela Tofan, care este avocat în Baroul Iaşi, consideră că deciziile instanţelor din Botoşani şi Suceava de a respinge acţiunile Prodalcom sunt în contradicţie cu normele juridice europene.
„Inițial, la nivelul Botoșaniului, dosarele au mers în acord cu ceea ce se întâmplă în țară, în alte instanțe, adică la Satu Mare, la Cluj, la Galați, la Slobozia, la București, peste tot în țară. Până la punctul la care aceste dosare au ajuns în recurs în fața Curții de Apel Suceava, unde brusc interpretarea dată a fost că sumele sunt cerute prea târziu, că a intervenit prescripția pentru aceste sume și că numai parte dintre ele poate fi restituită, pentru că solicitarea a apărut prea târziu. Punctul acesta de vedere al Curții de Apel Suceava a contagiat imediat Tribunalul Botoșani. Adică, toate dosarele care au venit din urmă pe Tribunalul Botoșani au mers fix după același scenariu, scenariul care este în profund dezacord cu ceea ce se întâmplă în toată România și cu ceea ce reglementează normele de drept în Uniunea Europeană și Curtea de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu taxa pe viciu” , a declarat Mihaela Tofan, care susţine că în aceste cauze nu a operat prescripţia dreptului la acțiune.
În plus, spune avocata, soluţiile instanţelor din Botoşani şi Suceava sunt discriminatorii faţă de Prodalcom, care este pus în situaţie de inferioritate în raport cu companii concurente din ţară.
„Pur și simplu, Prodalcom în acest monument este discriminată prin raportare la ceilalți plătitori de taxe din România și sancționat pentru că a fost un contribuabil bun. (…) Este, în opinia mea și o problemă de intervenție pe piața liberă, pentru că, atunci când concurentul meu direct primește banii înapoi, el are un capital de lucru acum suplimentar, iar eu nu pot să-i fac față lui. Acesta e adevăratul efect al tratamentului diferit pe care instanțele din arealul de competență al Curții de Apel Suceava îl generează, mai departe de lipsirea unui contribuabil disciplinat de sumele care i se cuvin a fi restituite. Pentru că Prodalcom nu primesc banii înapoi pe care alții contribuabilii primesc este denaturat jocul liber al concurenței pe piața unică europeană. Este total haotic. Lucrurile nu pot să rămână aşa. Dacă nu se rezolvă în instanță, trebuie, din nou, sesizată Comisia Europeană. Este o injustiție absolut incalificabilă, fără niciun fel de legitimitate. Nu e o chestiune de interpretare diferită, să ne înțelegem! Este pur și simplu un tratament diferențiat al Prodalcom-ului în instanțele din Suceava și Botoșani prin comparație cu tot ceea ce obțin alți producători de băuturi spirtoase din România în celelalte instanțe „, a adăugat avocata care face parte din echipa care reprezintă Prodalcom în aceste dosare.
Avocaţii companiei botoşănene au solicitat, de asemenea, instanţelor de judecată să admită o cerere de sesizare cu titlu preliminar pentru ca punctul de vedere justificat să fie formulat chiar de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pe această temă. Însă magistraţii Tribunalului Botoșani și ai Curții de Apel Suceava s-au opus repetat acestei proceduri juridice, ceea ce este considerat o obstrucţie în actul de justiţie, o încălcare a normelor art. 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și o lezare directă a dreptului la un proces echitabil.