Municipiul Slatina se pregătește să devină unul dintre primele orașe din România fără săli de jocuri de noroc. Aproximativ 70 de săli de jocuri și aproape 20 de agenții de pariuri vor dispărea treptat din oraș, pe măsură ce autorizațiile actuale de funcționare expiră și nu vor mai fi reînnoite.
Decizia a fost adoptată de Consiliul Local, însă nu fără controverse. În timpul ședinței, mai mulți angajați și reprezentanți ai operatorilor de jocuri au protestat și au cerut menținerea activității, invocând riscul pierderii locurilor de muncă.
Primarul Slatinei, Mario De Mezzo, a explicat că perioada de tranziție de până la un an a fost gândită pentru a le oferi operatorilor și angajaților timp să se adapteze și să își găsească alte locuri de muncă. Edilul a precizat că eliminarea sălilor de jocuri se va face treptat, pe măsură ce autorizațiile existente expiră.
Potrivit noilor reglementări, operatorii trebuie să dețină atât licență națională, cât și autorizație de funcționare emisă de autoritățile locale, ceea ce permite primăriilor să decidă dacă aceste activități pot funcționa sau nu pe teritoriul orașului.
Primarul a subliniat că măsura a fost luată în interesul comunității, chiar dacă unii angajați vor trece temporar printr-o perioadă dificilă.
Primarul din Slatina a mai precizat că bugetul orașului nu va fi afectat direct de această măsură, întrucât taxele principale achitate de operatorii de jocuri de noroc ajung la bugetul de stat.
„Poate că am fi putut avea venituri suplimentare din taxe locale, dar prefer să eliminăm această problemă din oraș și să ne descurcăm cu bugetul pe care îl avem”, a adăugat De Mezzo.
Tot mai multe orașe vor restricții
Slatina nu este singurul oraș care ia în calcul măsuri împotriva jocurilor de noroc. Mai multe administrații locale analizează posibilitatea de a limita sau interzice aceste activități, după ce o ordonanță a Guvernului a oferit primăriilor dreptul de a decide dacă autorizează sau nu sălile de jocuri pe teritoriul lor.
Printre orașele care discută astfel de măsuri se numără Cluj-Napoca, Iași sau Ploiești.
Inițiative similare apar și în Valea Jiului. Primarul municipiului Petroșani, Tiberiu Iacob-Ridzi, precum și primarul municipiului Vulcan, Cristian Merișanu, au anunțat că intenționează să închidă sălile de jocuri de noroc din orașele pe care le administrează, invocând efectele sociale negative ale acestui fenomen.
Legislația a fost schimbată recent în România. O ordonanță a Guvernului a datmai multă putere primăriilor și consiliilor locale în privința jocurilor de noroc. Operatorii nu mai au nevoie doar de licență națională de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), ci și deautorizație de funcționare de la primăria locală . Asta înseamnă căautoritatea locală poate decide dacă permite sau nu aceste activități în oraș . Dacă primăria nu acordă autorizația sau nu o mai prelungește, sala nu mai poate funcționa.
De regulă, autoritățile locale nu interzic direct jocurile de noroc, ci adoptă măsuri administrative care duc la eliminarea treptată a acestora. Astfel, Consiliul Local poate decide să nu mai acorde autorizații de funcționare pentru sălile de jocuri, să stabilească zone în care aceste activități nu sunt permise sau să nu mai prelungească autorizațiile existente. În aceste condiții, multe orașe ajung să închidă treptat astfel de spații, pe măsură ce autorizațiile actuale expiră.
Legislația prevede și alte reguli privind funcționarea jocurilor de noroc. De exemplu, acestea sunt interzise în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori, iar autoritățile locale au posibilitatea de a impune taxe specifice sau de a stabili restricții privind amplasarea sălilor de jocuri și a agențiilor de pariuri. Astfel, primăriile pot controla mai strict modul în care aceste activități se desfășoară pe teritoriul lor.