Guvernul a adoptat, în ședința de joi seară, proiectul bugetului de stat și bugetul asigurărilor sociale pentru anul 2026, documentele urmând să fie transmise vineri dimineață Parlamentului pentru dezbatere și aprobare. Anunțul a fost făcut de premierul Ilie Bolojan la finalul ședinței de Guvern, acesta subliniind că Executivul a adoptat și o serie de acte normative necesare pentru pregătirea bugetului.
„Am adoptat toate proiectele care au permis adoptarea bugetului și trimiterea la Parlament mâine dimineață în vederea dezbaterii și aprobării. Așa cum vi s-a spus, au fost câteva acte normative care au fost adoptate pentru pregătirea aprobării bugetului”, a declarat premierul.
Salariul minim crește de la 1 iulie
Printre deciziile adoptate în ședința de Guvern se numără și majorarea salariului minim brut pe țară începând cu a doua jumătate a anului.
„S-a adoptat hotărârea privind creșterea salariului de bază minim brut pe țară de la jumătatea anului, de la 1 iulie anul acesta, cu 6,8% față de valoarea de astăzi, ajungând la 4.325 lei”, a precizat Bolojan.
Executivul a aprobat și prelungirea schemei de ajutor de stat pentru transportatori, destinată compensării creșterii accizei la motorină. Premierul a explicat că schema existentă urma să expire la sfârșitul lunii, însă a fost extinsă până la finalul anului și majorată.
„Compensarea a fost crescută de la 0,65 de bani la 0,85 de bani, în așa fel încât creșterile de preț la combustibil pentru transportatori să fie parțial compensate. Prin revizuirea din trei în trei luni vom ține cont de evoluțiile din această piață în perioada următoare”, a spus șeful Executivului.
Ordonanță pentru simplificarea autorizării investițiilor
În aceeași ședință, Guvernul a adoptat și o ordonanță privind simplificarea procedurilor administrative, care vizează autorizarea investițiilor mari, procedurile de mediu și avizele de securitate la incendiu.
„Această ordonanță cuprinde trei reforme: cea care ține de autorizarea investițiilor mari, cea care ține de autorizarea pe mediu și cea privind autorizarea pentru stingerea la incendiu”, a explicat premierul.
În ceea ce privește investițiile mari, Guvernul a majorat pragul peste care proiectele trebuie analizate de Comisia pentru examinarea investițiilor străine.
„Am ridicat acest prag de la 2 milioane de euro la 5 milioane, deci vor fi mult mai puține companii care vor trece pe la comisie. Am clarificat domeniile sensibile în așa fel încât să reducem domeniile de avizare”, a arătat Bolojan.
Totodată, procedurile vor fi accelerate prin eliminarea unui aviz suplimentar.
„Avizul comisiei va cuprinde inclusiv avizul Consiliului Concurenței, ceea ce înseamnă o reducere de cel puțin două luni a termenului de avizare”, a spus premierul, precizând că documentele vor putea fi depuse exclusiv printr-o aplicație informatică.
Reducerea termenelor de avizare
Executivul a anunțat și simplificări în procedurile de mediu, menite să scurteze perioada necesară pentru aprobarea marilor proiecte de investiții.
„Principalele elemente țin de reducerea unor termene pentru depunerea documentelor, pentru analiza memoriului și pentru decizia de încadrare. În total, reducerea de termene înseamnă aproximativ 40 de zile, de la circa 125 de zile la aproximativ 85 de zile”, a afirmat premierul.
În cazul avizelor de securitate la incendiu, Guvernul a decis eliminarea obligației pentru proiectele cu risc scăzut și reducerea termenelor de analiză.
„Numărul de proiecte care vor fi depuse se va reduce cu peste 40%, pentru că a fost eliminată obligativitatea obținerii acestui aviz pentru categoriile de risc scăzut”, a spus Bolojan.
Premierul a avertizat că întârzierile administrative nu vor mai putea bloca proiectele economice.
„În condițiile în care angajații inspectoratului nu vor emite la timp aceste documente, va exista o răspundere disciplinară și se va considera un acord provizoriu de 60 de zile, în așa fel încât companiile să nu fie blocate în activitate”, a explicat el.
Un buget adoptat într-o perioadă „complicată”
Șeful Executivului a declarat că proiectul bugetului pentru 2026 a fost construit într-un context economic dificil, marcat de volatilitatea dobânzilor și de creșterea prețurilor la combustibil.
„Bugetul de stat a fost adoptat într-o perioadă complicată, având în vedere turbulențele pe care le vedem pe piețele externe, atât din punct de vedere al dobânzilor, care sunt foarte volatile, dar și din punct de vedere al creșterii prețurilor la combustibil”, a spus Bolojan.
Potrivit premierului, una dintre principalele provocări ale bugetului este reducerea deficitului bugetar.
„Este primul pas important prin care reintrăm în traiectoria pe care România și-a asumat-o acum trei-patru ani pentru reducerea deficitului după derapajul pe care l-am avut în anii trecuți”, a declarat el.
Investițiile rămân o prioritate
În același timp, Guvernul încearcă să reducă deficitul fără a diminua investițiile publice, mai ales în contextul finalizării proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Acest an este un an de final de perioadă de absorbție. PNRR se închide pentru toate țările europene la sfârșitul lunii august și, practic, anul acesta bugetele de investiții vor fi mai mari decât anul trecut”, a spus premierul.
Bolojan a precizat că bugetul include resurse pentru cofinanțarea proiectelor locale și pentru finalizarea proiectelor europene, astfel încât România să nu piardă fonduri.
„Proiectele autorităților locale sunt susținute prin cofinanțări importante, în așa fel încât proiectele din PNRR să poată fi finalizate și să nu pierdem bani”, a declarat el.
Reducerea cheltuielilor statului
Premierul a reiterat că una dintre direcțiile importante ale reformei administrative este reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului.
„Avem o reducere prevăzută de aproximativ 10% în administrația din România, atât în administrația centrală cât și în cea locală. Va fi o provocare în perioada următoare să reducem aceste cheltuieli”, a afirmat Bolojan.
Potrivit acestuia, economiile rezultate vor fi redirecționate către servicii publice esențiale și investiții.
„Prin reducerea cheltuielilor de bază și prin redistribuirea de personal acolo unde este supradimensionat, sumele eliberate trebuie direcționate către servicii de bază, cum sunt educația și sănătatea, sau către zona de investiții”, a explicat premierul.
Miza: relansarea economică
În final, șeful Executivului a susținut că structura bugetului este construită pe prognoze prudente și urmărește stabilitatea economică.
„Acest buget, având predicții moderate atât din punctul de vedere al creșterii economice, cât și al reducerii inflației, asigură un sistem în care avem predictibilitate în zona economică”, a spus Bolojan.
Premierul a adăugat că pachetul de relansare economică și măsurile de debirocratizare ar trebui să creeze condiții pentru o creștere economică mai solidă în anii următori.
„Prin pachetul de relansare și prin simplificarea administrativă putem crea condiții pentru ca economia României să fie reașezată pe baze economice cât mai corecte, astfel încât în anii următori să putem avea creștere și condiții mai bune pentru România”, a conchis Ilie Bolojan.