„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea ministrului Justiţiei de numire în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a doamnei Cristina Chiriac, procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Iaşi. (1 vot da, 5 voturi nu)”, se arată în hotărârea CSM.
Practic, toţi cei cinci membri ai Secţiei pentru procurori a CSM au dat vot negativ la această propunere, iar pentru numire a votat doar ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.
În schimb, în cazul lui Marius Voineag, care candidează pentru funcţia de adjunct al procurorului general, CSM nu a reuşit să cadă de acord pe o soluţie (3 voturi da, 3 voturi nu), astfel încât votul va fi reluat la o şedinţă viitoare.
„Secţia pentru procurori, având în vedere dispoziţiile art. 62 alin. 3 raportat la art.17 alin. 2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotărârea nr. 122 din 06.07.2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului Justiţiei de numire în funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a domnului Marius Voineag, procuror în cadrul DNA, pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare. ( 3 voturi da, 3 voturi nu)”, conform hotărârii CSM.
Este aceeaşi situaţia ca şi în cazul actualului procuror general, Alex Florenţa, care a primit miercuri tot trei voturi „pentru” şi trei „împotrivă”, în candidatura lui pentru un post de şef adjunct al DIICOT.
Pe parcursul interviurilor susţinute de cei doi, mai multe organizaţii civice, printre care Declic, Corupţia Ucide, Iniţiativa România, Iniţiativa Timişoara, Reset Iaşi, Alternativă Civică Timişoara, În Stradă, Tineri Liberi, Agent Green şi Rezistenţa Civică Galaţi, au organizat un protest în faţa sediului CSM.
Protestatarii au cerut procurorilor din CSM să respingă numirea Cristinei Chiriac şi a lui Marius Voineag la şefia Parchetului General.
Cristina Chirac, despre milionul de euro din declarația de avere: ”Eroare materială”
În timpul interviului susţinut la CSM, Cristina Chiriac a fost rugată să clarifice un episod din activitatea sa de procuror, care a vizat „un înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române”, cu referire la informaţiile apărute în presă că „ar fi ţinut la sertar” dovezi care îl incriminau pe fostul episcop al Huşilor, Cornel Onilă, condamnat între timp la opt ani închisoare pentru viol.
„Decizia a fost conform legii şi raportat exclusiv la probatoriul existent în acel dosar”, a răspuns procuroarea Chiriac, care a adăugat că nu are ce să-şi reproşeze referitor la acel caz.
Tot la interviu, Cristina Chiriac a fost întrebată despre suma de peste un milion de euro care apare în declaraţia sa de avere, iar ea a răspuns că a fost vorba de o „eroare” de redactare.
„A fost doar o eroare materială în redactarea declaraţiei de avere pe anul 2024, în sensul că platforma ANI nu recunoaşte virgula şi am pus virgulă şi nu a recunoscut virgula, a recunoscut doar punctul. Această declaraţie de avere poate fi verificată foarte uşor prin compararea cu declaraţia de avere a soţului meu, care este titularul de cont. Am solicitat ANI, am trimis dovezile, să opereze modificările necesare”, a spus Cristina Chiriac.
O altă întrebare a vizat competenţa de a investiga cazurile de corupţie săvârşite de magistraţi, iar ea a răspuns că această competenţă ar trebui să rămână la Parchetul General.
„În ceea ce priveşte competenţa împărţită de investigare a infracţiunilor în justiţie, în sensul ca infracţiunile de corupţie trebuie investigate de către DNA. Este adevărat că DNA dispune de resursele necesare şi umane şi de experienţa necesară în investigarea acestor tipuri de infracţiuni, dar cred că la momentul acesta voinţa legiuitorului este ca investigarea să se facă la nivel de Parchet General şi parchete de pe lângă curţile de apel şi, în calitate de procuror general, voi asigura toate resursele necesare pentru a investiga toate tipurile de infracţiuni săvârşite de magistraţi”, a declarat Cristina Chiriac.
De asemenea, ea a spus că este de acord ca inspectorii de la Inspecţia Judiciară să aibă acces la dosarele procurorilor fără acordul acestora, prin sistemul ECRIS V care încă nu a fost implementat, chiar dacă dosarele se află în faza de urmărire penală.
„Chiar dacă accesul este în ECRIS cu acordul procurorului sau accesul este la dosarul fizic, în momentul în care Inspecţia Judiciară solicită un dosar, în exercitarea unei atribuţii de control, ar trebui să i se pună la dispoziţie. Obligaţiile unui inspector judiciar sunt de a păstra confidenţialitatea datelor pe care le ia la cunoştinţă”, a precizat ea.
Răspunsul lui Marius Voineag la întrebarea de ce nu mai candidează pentru un mandat la șefia DNA
La rândul său, Marius Voineag a fost întrebat de ce nu candidează pentru un al doilea mandat la şefia DNA sau chiar pentru funcţia de procuror general.
„Decizia nu a fost deloc uşoară. DNA este o instituţie căreia i-am dedicat foarte mult din timpul meu, atât profesional, cât şi personal. S-a întâmplat de foarte multe ori să deschid şi să închid eu lumina. În 2023, am candidat cu speranţa că nu o să mai avem figuri care confiscă imaginea instituţiei. Instituţiile trebuie să funcţioneze pe baza unor sisteme, a unor proceduri şi a unei echipe de conducere. Faptul că locul 1, care este vremelnic, ocupă acea poziţie şi a avut o viziune, ca să translateze cât de multe lucruri a putut în planul lui managerial, eu cred că obiectivul meu principal acesta a fost. Erodarea în funcţie este fără doar şi poate unul dintre elementele care a cântărit la decizia mea de a nu candida la poziţia de locul 1. Eu cred că am atins cea mai mare parte a obiectivelor”, a răspuns Voineag.
El a dat explicaţii în legătură cu un ordin dat în calitate de şef al DNA, prin care toţi procurorii au fost obligaţi să comunice conducerii Direcţiei, înainte a trimite la instanţe, cererile de aprobare a măsurilor de supraveghere şi interceptare.
„Permiteţi să explic natura acestui ordin. În spaţiul public a apărut această chestiune dusă într-o poveste de insinuare, că prin asta s-ar crea accesul procurorului şef la ţintele existente. Procurorul şef al DNA are acces la toate ţintele care există, pentru că coordonează Serviciul tehnic. Ce am vrut noi la momentul respectiv? Am vrut să înţelegem cam ce se lucrează. Imediat ce am dat ordinul, am realizat că DNA ST – Craiova a avut zero mandate de supraveghere tehnică. Şi pentru noi asta a fost un şoc. Evident că ne-am uitat la trei mâini, adică se uita procurorul şef împreună cu cei doi procurori pe complexitatea speţelor. Pe noi ne interesează cam ce se mai lucrează la nivel de… nu ţinta X, Y, Z”, a arătat el.
Potrivit acestuia, în spaţiul public ordinul respectiv s-a dus ‘într-o teză uşor manipulativă’, că vrea procurorul şef să cunoască ‘ţintele’.
„Procurorul şef trebuie să cunoască tot. Asta e chestiunea de bază, dacă nu cunoşti tot, nu prea eşti procuror şef, nu prea ai ce să faci, înseamnă că nu prea conduci acea instituţie. Chestiunea de independenţă a procurorului nu ar trebui să existe, pentru că ordinul nu a fost niciodată atacat. Mie nu mi-a zis un procuror din subordine. Am văzut totuşi critici sub vălul mascat cu privire la acest ordin. Noi la DNA facem o evaluare – 360 – în care toată lumea, în complet anonimat, spune nemulţumirile cu privire la conducere. În general, cei care au fost deranjaţi au fost pe baza unor aspecte pur teoretice şi a unor discuţii din lateral, dar nu pe conţinut. Procurorul şef oricum poate infirma orice act sau măsură. Este logic că ar trebui să infirme înainte de a ajunge la instanţă. A fost un instrument extrem de util, să ne dăm seama cine lucrează şi cine nu, mai ales în teritoriu”, a explicat Voineag.
Ce spune legea despre avizele negative ale CSM
Conform legii, Secţia pentru procurori a CSM emite un aviz consultativ motivat, după care propunerile făcute de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, sunt înaintate preşedintelui Nicuşor Dan.
În cazul emiterii unui aviz negativ al Secţiei pentru procurori a CSM, ministrul Justiţiei organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ şi în urma acestui interviu, ministrul Justiţiei poate continua procedura prin transmiterea către preşedintele României a propunerii de numire în funcţia de conducere, însoţită de toate documentele relevante, sau retrage propunerea, urmând a declanşa o nouă procedură de selecţie în maximum 60 de zile.
Conform Legii 303/2022, preşedintele României poate refuza, motivat, numirea în funcţiile de conducere, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Decretul preşedintelui de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiţiei.