* La Iași, deșeurile rezultate din imprimarea 3D (printuri eșuate, suporturi și prototipuri) sunt transformate în materie primă refolosibilă * o echipă selectată în Innovation Labs 2025 lucrează la un dispozitiv compact care transformă resturile de plastic în filament nou, într-un model de economie circulară cu miză directă – mai puține deșeuri și costuri mai mici pentru producția la cerere
În Iași, economia circulară începe să prindă formă într-un loc foarte concret: lângă imprimantele 3D. ReFill, o echipă calificată în programul Innovation Labs 2025 la centrul Iași, propune un dispozitiv compact care reciclează și reutilizează filamentele rezultate din printuri eșuate sau din resturi de material. Innovation Labs este un program național de pre-accelerare pentru startup-uri tech, cu hackathoane și mentorat, care duce echipele de la idee la prototip (MVP) și pitch în fața industriei și investitorilor. Soluția ReFill, prezentată ca o combinație de hardware și software, promite să transforme deșeurile în filament nou, gata de refolosit, atât pentru utilizatori individuali, cât și pentru cei comerciali.
Miza e dublă: pe de o parte, imprimarea 3D crește și produce inevitabil rebuturi (suporturi, probe, prototipuri ratate), pe de altă parte, aceste resturi sunt dificil de gestionat în fluxurile clasice de colectare municipală. În acest context, un „circuit închis” – în care plasticul rămâne în comunitatea care îl generează – devine o soluție economică, nu doar una „verde”.
Programul de accelerare în care a intrat echipa funcționează, în mod tipic, pe un parcurs scurt și intens: testarea ideii, validare de problemă, iterarea produsului minim viabil și pregătirea pentru prezentări publice. Pentru un proiect de reciclare a filamentului, provocarea nu stă în slogan, ci în controlul calității. PLA, PETG sau ABS nu reacționează identic la re-extrudare, iar umiditatea, impuritățile și diametrul constant al firului fac diferența dintre un filament care imprimă curat și unul care înfundă duza. Dacă procesul devine repetabil și simplu de folosit, reciclarea nu mai rămâne un experiment de atelier, ci poate intra în rutina reală a celor care imprimă frecvent.
Din gunoi, material de bază într-un nou produs
Ecosistemul local contează, pentru că aici se vede cel mai repede dacă un prototip rezistă. Iașul are deja comunități și spații unde se testează idei, se repară, se refac și se compară soluții, iar astfel de hub-uri leagă startup-urile de utilizatorii care pot da feedback dur: cât costă întreținerea, cât de stabil e rezultatul, cât de des apare o problemă și ce trebuie automatizat.
ReFill nu este singurul semnal că sustenabilitatea devine subiect de business în Iași. În paralel, apar inițiative care țintesc alte verigi ale lanțului, de la colectare până la optimizarea logisticii reciclării. Împreună, astfel de proiecte arată o direcție simplă: dacă materialul rămâne în oraș, rămâne și valoarea adăugată. Filamentul refabricat poate intra din nou în prototipare, în educație, în mică producție, fără ca resturile să fie doar „gunoi tehnologic”. Produsul final este un filament tehnic sub formă de role, destinat exclusiv imprimantelor 3D de tip FFF (Fused Filament Fabrication). Aceste role de materie primă regenerată sunt livrate către birouri de arhitectură și design pentru realizarea machetelor volumetrice și a prototipurilor de concept, unități de producție industrială unde sunt folosite pentru piese de schimb și dispozitive auxiliare și instituții educaționale pentru proiecte de cercetare și formare tehnică a studenților.
Investiția în acest proiect a vizat achiziția de linii de extrudare de precizie și sisteme de filtrare, asigurând o capacitate de producție stabilă. Prin acest model de economie circulară „made in Iași”, proiectul ReFill reușește să reducă amprenta de carbon locală și să ofere o alternativă sustenabilă la importurile de materiale plastice, consolidând autonomia tehnologică a regiunii.
Pentru Iași, miza e pragmatică. Imprimarea 3D este o tehnologie a producției la cerere; dacă reciclarea filamentului devine accesibilă și predictibilă, orașul poate câștiga încă o componentă: reutilizarea la cerere.