Seria de dezbateri organizate de Asociația „Susținem Excelența” continuă. În luna martie, dezbaterea a fost organizată miercuri, la Grădiniţa „Căsuța Copilăriei”, iar gazdă a fost Georgiana Țentea, jurnalist cu experiență în televiziune. Tema întâlnirii a fostPresa românească actuală, de la adevăr la manipulare și fake news” și a reunit la aceeași masă jurnaliști de la mai multe publicații locale. La întâlnire a fost prezent și primarul Aradului Călin Bibarț. Deși absent, prefectul Aradului Mihai Pașca a transmis un mesaj pentru toți cei prezenți.
„Precizez dintru început plăcuta surpriză de a descoperi o bogată bibliografie despre manipulare și știri false, fie că este vorba de lucrări originale/traduceri din limbile franceză și engleză, apărute la edituri importante din București, Iași, Cluj Napoca, Sibiu, Pitești. Considerăm manipularea în presa românească o temă de actualitate și de real interes nu numai pentru manipulatori/manipulați, ci și pentru publicul larg, interesat de informații și adevăr. Dar adesea, cititorul este derutat de implantarea deliberată nu numai a unor idei și opinii, adeseori surprinzătoare, ci și de inducerea unui mod de gândire, în esență partizan. De aceea apreciem apariția unor cărți, care abordează manipularea/fake news, în plan teoretic și dar și practic, precum și a unor studii de jurnalism, care se referă la subiectul în discuție, din perspectiva psihologiei și sociologiei” , se arată în expunerea realizată deprof. univ. dr. Lizica Mihuț.
Despre manipulare, fake-news, deepfake – de la definiție la percepția cititorilor
„Precizăm că manipularea a ajuns să constituie o obsesie pentru cititor, obsesie justificată, ca urmare a unei largi prezențe în mass-media. Se întâmplă adesea ca manipularea să fie justificată prin lipsa de profesionalism, uitându-se în mod deliberat că aceasta înseamnă DEZINFORMARE, INFLUENȚARE, PERSUASIUNE, PROPAGANDĂ, INTOXICARE. Manipularea constituie o influențare ascunsă, prin mistificarea/răstălmăcirea adevărului, prin minciună, prin ascunderea/mascarea intereselor manipulatorului și adeseori, în detrimentul victimei, având chiar o influență negativă asupra acesteia. Trebuie să facem disocierea între MANIPULARE și PERSUASIUNE, care reprezintă arta de a convinge prin argumente logice și emoționale, având o influență pozitivă asupra cititorului și benefică atât asupra acestuia cât și a autorului, intenția fiind de a se respecta adevărul. FAKE NEWS sunt știri false, care produc dezinformare în mod intenționat prin răspândirea informațiilor neadevărate prin titluri senzaționale, incorecte și nu numai, cu beneficii pentru publicitate. Fake News-uri sunt prezente în mass-media, dar și pe platforme social media, pe afișe, pe panouri publicitare, îngemănând adesea conținutul autentic cu informații sau poze false.
DEEPFAKE constituie o «manipulare digitală a unei înregistrări video, audio sau a unei imagini», cu ajutorul inteligenței artificiale sau prin alte mijloace, având un puternic impact vizual și emoțional” , a punctatprof. univ. dr. Lizica Mihuț.
Primarul și presa
Călin Bibarț a fost invitat să spună câteva cuvinte:„Aș spune, și nu doar eu, că presa românească nu e complet compromisă, dar nici complet credibilă. Pe de altă parte, din păcate, nici complet credibilă. Ca să fim corecți. Și a ajuns să fie un teren de luptă, jurnaliștii responsabili, propaganda politică și o realitate pe care nu trebuie să ocolim, să ne mințim supraviețuirea financiară. De aici au venit celelalte probleme. Nu avem o lipsă de jurnaliști buni. Ei încă există. Dar dependența financiară face să fie dependență de publicitate. De multe ori pe publicitate sigură, cea cu statul. Dacă nu e doar cea cu statul, ci cealaltă comercială, te aduce în cealaltă parte, că ești într-un cerc. Te aduce în, să spunem, competiția pentru audiență. Competiția pentru audiență favorizează, vrem, nu vrem, senzaționalul și breaking news-ul. Și uite așa, ne învârtim în cercul ăsta. Apoi, tot în acești câțiva zeci de ani, vedem, în special la televizor, o suită de părelologi, de serviciu”.
Totodată, primarul și-a exprimat nemulțumirea că presa locală scrie prea puțin în ton pozitiv despre Arad și nu promovează Aradul cu lucrurile sale bune. Aceasta fiind o eroare, să-i spunem în ton pozitiv simpatică, în care se află primarul. Presa locală nu despre Arad scrie de rău, ci despre greșelile administrației sale. Și dacă tot domnul primar s-a declarat în primul rând arădean, ne permitem să-i lansăm o provocare și să-i dăm oportunittaea de a scrie domnia sa exclusiv pozitiv o serie de materiale de presă, de exemplu, pe tema reabilitării Colegiului Național „Elena Ghiba Birta” .
Ca o concluzie, primarul a recunoscut importanța libertății de exprimare și a subliniat că„ sub nicio formă nu se poate pune problema instituirii unei cenzuri în presă, în ciuda știrilor false care pot apărea.”
Prof. dr. Diana Achim, directorul Colegiului Național „Moise Nicoară” – despre presă și libertatea de exprimare
„Libertatea este cel mai important drept pe care l-a câștigat România după Revoluție, iar această libertate implică critica dură. Le-am spus și elevilor mei că merită să mori pentru libertatea cuvântului. Cred că trebuie să fii ușor agresiv ca să stimulezi pe cel care și-a asumat o funcție publică, pentru că trebuie să fii vocea celor care poate nu au ocazia să se exprime” , afirmăprof. dr. Diana Achim.
O posibilă soluție
Fosta noastră colegăGeorgiana Țentea , cea care a găzduit dezbaterea la Grădinița Căsuța Copilăriei, a venit cu o posibilă soluție care este de natură să ducă la combaterea fenomenelor de manipulare, fake-news și deepfake:„Cititorii trebuie să verifice conținutul articolului prin apelare la surse auxiliare autorizate sau la experți în domeniu sau prin alte mijloace, spre a nu se lăsa manipulați și spre a veghea continuu asupra onestității informației.”
Finalul întâlnirii, în tonul inocenței
La sfârșit, atmosfera a fost relaxată de micuții de la Grădinița PP Căsuța Copilăriei Arad care au oferit doamnelor flori și mărțișoare personalizate. Ce poate fi mai motivant sau încărcat de responsabilitate chiar și pentru jurnaliști în demersurile lor decât viitorul acestor, acum inocenți, arădeni?