* „Autostrăzile construite în România, față de acum 10 – 15 ani, nu mai aduc obligatoriu, la pachet, dezvoltare”, atrage atenția Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în cadrul Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
Autostrăzile nu mai sunt garanția automată a prosperității, iar România începe să descopere acest adevăr într-un moment în care șantierele de infrastructură se întind în toate regiunile țării. Dacă în urmă cu un deceniu fiecare kilometru de autostradă era privit ca un magnet sigur pentru investiții și dezvoltare economică, astăzi realitatea este mult mai complicată: asfaltul, de unul singur, nu mai poate genera miracole economice.
România a închis anul trecut cu 1.418 kilometri de autostradă și drum expres, iar planurile pentru 2026 sunt ambițioase. Autoritățile își propun să dea în circulație aproximativ 250 de kilometri noi și să continue lucrările pe alte aproape 800 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres aflate deja în execuție. Anunțul a fost făcut de Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în cadrul Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, care a vorbit despre amploarea proiectelor de infrastructură derulate în prezent în întreaga țară.
Printre lucrările simbolice se află și construcția primului pod peste Prut realizat în ultimele șase decenii, la Ungheni, o investiție cu o puternică încărcătură strategică și simbolică. Proiectul a depășit deja pragul de 30% grad de execuție, iar montarea tablierului metalic a început, un semnal clar că România își respectă promisiunea de a lega infrastructural Republica Moldova de rețeaua europeană de transport.
Dincolo de optimismul cifrelor, oficialul atrage însă atenția asupra unei schimbări de paradigmă: autostrăzile nu mai generează automat dezvoltare economică, așa cum se întâmpla în urmă cu 10 sau 15 ani.Simplul fapt că o regiune este traversată de o autostradă nu mai garantează apariția investițiilor sau creșterea economică, dacă în paralel nu sunt dezvoltate zone industriale, platforme logistice sau noduri intermodale care să valorifice infrastructura construită.
În acest context, reprezentantul Ministerului Transporturilor a lansat un apel către mediul economic și către autoritățile locale pentru a veni cu proiecte concrete care să valorifice noile coridoare rutiere. Dezvoltarea unor zone economice în apropierea autostrăzilor, conectarea transportului rutier cu cel feroviar și apariția unor platforme intermodale ar putea transforma infrastructura într-un motor real de creștere economică.
Miza devine cu atât mai mare în contextul transformărilor geopolitice din regiune.
Potrivit oficialului, România se află într-un moment de răscruce economică, iar viitoarea reconstrucție a Ucraina reprezintă o oportunitate uriașă. Totuși, simplul rol de hub logistic sau de coridor de tranzit pentru materiale și echipamente nu ar fi suficient pentru economia românească. Țara ar trebui să se implice direct în reconstrucția vecinului de la est, prin dezvoltarea capacităților industriale interne și prin parteneriate economice solide care să permită firmelor românești să participe activ la proiectele de refacere a infrastructurii și a economiei ucrainene.
În această ecuație, autostrăzile ar putea deveni doar o piesă dintr-un puzzle mult mai complex. Fără investiții în producție, parcuri industriale, centre logistice și transport intermodal, există riscul ca România să rămână doar un culoar de tranzit între est și vest, în timp ce adevărata valoare economică se va crea în alte părți. Iar acesta este scenariul pe care autoritățile încearcă acum să îl evite, într-o cursă contra cronometru pentru transformarea infrastructurii într-un instrument real de dezvoltare economică. Daniel BACIU