EXCELENȚĂ… Vasluianul Diego-Maricel Ciobotaru a susținut vineri, 13 februarie, la Facultatea de Istorie a Universității din București, teza de doctorat intitulată „Jocuri de putere: Sport, propagandă și mecanisme de control politic în România postbelică (1945-1949)”, o cercetare amplă care analizează modul în care sportul a fost utilizat ca instrument politic în primii ani ai instaurării regimului comunist. Lucrarea folosește și documente găsite în Arhivele Vasluiului, care aduc perspective noi asupra începutului regimului comunist. Tânărul istoric arată cum a fost posibilă transformarea sportului într-un instrument de influență politică în perioada tulbure a anilor 1945-1949.
Lucrarea aduce o contribuție relevantă la istoria recentă a României, demonstrând că sportul nu a fost un domeniu periferic în procesul de comunizare, ci un spațiu strategic de intervenție ideologică, reorganizare instituțională și control social. În perioada 1945-1949, structurile sportive au fost supuse unui proces accelerat de transformare: epurări, desființări de asociații, înființarea unor noi organizații subordonate statului și integrarea activității sportive în discursul propagandistic al noii puteri. Un punct forte al cercetării îl constituie valorificarea unor documente inedite descoperite în fondurile Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Vaslui, care au permis completarea și nuanțarea informațiilor existente în arhivele centrale și în presa vremii. Aceste surse locale au oferit date relevante privind reorganizarea structurilor sportive din teritoriu, presiunile politice exercitate asupra cluburilor și modul concret în care directivele ideologice au fost implementate la nivel local. Practic, arhivele din Vaslui au furnizat materiale care au contribuit la reconstruirea mecanismelor de control aplicate în primii ani ai regimului comunist. Teza a fost coordonată de dr. Cosmin Budeancă, iar susținerea a avut loc în fața unei comisii prezidate de prof. univ. dr. Ioan Carol Opriș. Din comisie au făcut parte prof. univ. dr. Adrian Cioroianu (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), prof. univ. dr. Simona Petracovschi (Universitatea de Vest din Timișoara) și conf. univ. dr. Valentin Șerdan-Orga (directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca), specialiști cu experiență în domeniul istoriei contemporane și al patrimoniului documentar.
Sportul și educația socialistă
În concluziile tezei, autorul arată că sportul a devenit, în intervalul analizat, un instrument de legitimare politică și un mijloc de modelare socială. Competițiile, reorganizarea cluburilor și discursul oficial despre performanță și „educație socialistă” au fost integrate într-o strategie mai amplă de consolidare a puterii. „Sportul românesc din anii 1945-1949 a fost mai mult decât un episod al tranziției către comunism. A devenit un spațiu unde mecanismele de propagandă, control și mobilizare s-au împletit într-un veritabil joc al intereselor și al strategiilor politice. Arenele, federațiile și organizațiile sportive nu au reprezentat doar cadre de organizare și desfășurare a activităților, ci instrumente prin care regimul comunist și-a consolidat autoritatea, a testat loialități și a transmis mesaje politice. Astfel, sportul postbelic nu poate fi separat de logica mai amplă a construcției regimului comunist. A fost, în același timp, oglindă și mijloc al noii ordini, o expresie concretă a felului în care politica a pătruns în viața de zi cu zi a societății. Sportul postbelic nu a fost niciodată doar despre competiție. A devenit o arenă în care se jucau adevărate jocuri de putere, iar fiecare victorie, organizație și decizie reflecta fără echivoc logica politică a regimului comunist”, a indicat Diego-Maricel Ciobotaru.
Fostul ministru de externe, profesorul universitar Adrian Cioroianu, apreciază că istoricul vasluian a venit cu o lucrare „originală”
„Obiectivele de cercetare asumate de doctorand apreciem că au fost atinse și chiar depășite. În ansamblul ei, teza este foarte bine structurată, iar raportul între partea introductivă, capitolele propriu-zise și concluzii este unul adecvat și echilibrat. Din perspectivă stilistică se poate ușor sesiza experiența anterioară de ziarist a doctorandului, consecința directă fiind o lejeritate în a scrie, ceea ce creează o diferență față de alte teze de doctorat, în care formulările sunt «mai rigide»“, a menționat dr. Cosmin Budeancă. „Teza de doctorat prezentată de domnul Ciobotaru reprezintă o contribuție științifică originală și valoroasă și va aduce, odată publicată, un spor important în cunoașterea istorică a subiectului”, a punctat prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe.
Cine este tânărul istoric vasluian
… Diego-Maricel Ciobotaru s-a născut în 1989, în municipiul Vaslui, și este absolvent al Liceului Teoretic „Mihail Kogălniceanu”. A urmat cursurile Facultății de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pe care le-a finalizat în 2011, iar în 2013 a absolvit programul de master „Istoria comunismului în România”. În același an a obținut Locul I la Premiile Arhivelor Naționale ale României – ediția a III-a și titlul de „Studentul anului 2012”, pentru contribuțiile aduse valorificării documentelor istorice. În 2021 a fost bursier al Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, iar în 2023 a reprezentat România la Paris în cadrul programului internațional „International Young Scientific Talent Residency”, dedicat relației dintre sport și știință, proiect aprobat de Comitetul de organizare a Jocurile Olimpice Paris 2024 ca parte a „Olimpiadei Culturale”.