Guvernul pregătește o reformă a pensiilor militare printr-un proiect de ordonanță de urgență care leagă explicit schimbările din sistem de țintele de reducere a cheltuielilor publice, potrivit proiectului publicat în procedura de transparență decizională.
Demersul vine în aceeași zi în care Curtea Constituțională a respins sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și a stabilit că legea de reformă a pensiilor magistraților este constituțională, după cinci amânări succesive.
Ce prevede proiectul
În proiectul de OUG, capitolul dedicat măsurilor bugetare prevede o reducere cu 10% a cheltuielilor de personal în 2026, însă instituțiile din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională” sunt exceptate de la această tăiere. Textul introduce însă o „compensare” prin reforma pensiilor militare: „Pentru instituțiile publice din familia ocupațională «Apărare, ordine publică și securitate națională», reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal este compensată de efectele generate de implementarea reformei sistemului pensiilor militare de stat ”.
Măsura este formulată ca obligație cu termen scurt pentru Executiv. „În termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Guvernul va aproba, la propunerea Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Afacerilor Interne, modificarea și completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat (…) în scopul creșterii etapizate și progresive a vârstei standard de pensionare ”, se arată în proiect.
Reforma pensiilor magistraților, validată de CCR
Curtea Constituțională a României a decis miercuri că proiectul de reformă a pensiilor magistraților este constituțional, respingând sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Decizia a fost luată după mai multe amânări.
În forma adoptată de Parlament, legea privind magistrații vizează creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani și plafonarea cuantumului pensiei, iar hotărârea CCR închide, cel puțin deocamdată, disputa constituțională pe acest pachet. În acest context, proiectul de OUG sugerează că următorul front de reformă se mută spre pensiile militare, printr-un calendar accelerat de modificare a Legii 223/2015.
Guvernul pregătește o reformă a pensiilor militare printr-un proiect de ordonanță de urgență care leagă explicit schimbările din sistem de țintele de reducere a cheltuielilor publice, potrivit proiectului publicat în procedura de transparență decizională.
Demersul vine în aceeași zi în care Curtea Constituțională a respins sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și a stabilit că legea de reformă a pensiilor magistraților este constituțională, după cinci amânări succesive.
Ce prevede proiectul
În proiectul de OUG, capitolul dedicat măsurilor bugetare prevede o reducere cu 10% a cheltuielilor de personal în 2026, însă instituțiile din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională” sunt exceptate de la această tăiere. Textul introduce însă o „compensare” prin reforma pensiilor militare: „Pentru instituțiile publice din familia ocupațională «Apărare, ordine publică și securitate națională», reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal este compensată de efectele generate de implementarea reformei sistemului pensiilor militare de stat ”.
Măsura este formulată ca obligație cu termen scurt pentru Executiv. „În termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Guvernul va aproba, la propunerea Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Afacerilor Interne, modificarea și completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat (…) în scopul creșterii etapizate și progresive a vârstei standard de pensionare ”, se arată în proiect.
Reforma pensiilor magistraților, validată de CCR
Curtea Constituțională a României a decis miercuri că proiectul de reformă a pensiilor magistraților este constituțional, respingând sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Decizia a fost luată după mai multe amânări.
În forma adoptată de Parlament, legea privind magistrații vizează creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani și plafonarea cuantumului pensiei, iar hotărârea CCR închide, cel puțin deocamdată, disputa constituțională pe acest pachet. În acest context, proiectul de OUG sugerează că următorul front de reformă se mută spre pensiile militare, printr-un calendar accelerat de modificare a Legii 223/2015.