Bande românești și albaneze evită controalele la frontieră și comit o serie de spargeri în toată Marea Britanie, a avertizat șeful unei forțe de poliție private.
David McKelvey, fost detectiv al Scotland Yardului care a fondat My Local Bobby pentru a proteja afacerile și locuitorii împotriva furturilor, a declarat că echipe organizate de hoți călătoresc în Marea Britanie, vizând locuințe din mai multe zone, apoi încearcă să părăsească țara.
El a spus că bandele – formate în principal din români și albanezi – par să poată intra în țară fără ca trecutul lor criminal să fie detectat la frontieră, scrieThe Thelegraph.
El a avertizat că zonele cele mai afectate de aceste activități sunt Hertfordshire, Essex, Kent, Cheshire, Yorkshire și Merseyside.
Aceste comentarii vin în contextul în care analiza datelor poliției realizată de The Telegraph arată că poliția nu a reușit să rezolve niciun singur caz de spargere în jumătate din cele 34.000 de cartiere din Anglia și Țara Galilor în ultimii trei ani.
Cifrele separate arată că românii reprezintă un sfert din procentul condamnărilor pentru furt ale infractorilor străini.
O echipă formată din doi români, Ion Zaharia, 44 de ani, și Samir Barbulesteanu, 23 de ani, a călătorit în Anglia pe 28 octombrie anul trecut. Au ajuns în portul maritim Harwich din Essex împreună cu un alt bărbat, într-o mașină cu numere de înmatriculare franceze.
Cei trei s-au angajat aproape imediat într-o serie de infracțiuni între Warrington, în Cheshire, și Scarborough, în North Yorkshire, jefuind mai multe proprietăți în decurs de două săptămâni.
La o zi după sosirea în țară, au jefuit două case, spărgând fereastra dormitorului unei fete și intrând într-o casă în care dormea o femeie în vârstă.
Au mai comis cel puțin cinci jafuri înainte de a fi prinși de poliție, duși în fața instanței și închiși după ce au recunoscut conspirația la furt. Li s-a spus că vor fi deportați la sfârșitul pedepsei cu închisoarea.
O altă bandă formată din cinci albanezi, care a furat bunuri în valoare de 1 milion de lire sterline din locuințe din toată Marea Britanie, își stabilea săptămânal obiective privind cantitatea de aur pe care dorea să o fure.
Banda a fost implicată în 44 de spargeri în toată Marea Britanie, dintre care opt în Cheshire, două în Middlesbrough, nouă în Derbyshire, două în Leicestershire, cinci în Nottinghamshire, șapte în Staffordshire, două în Warwickshire, trei în Birmingham, trei în Worcestershire, două în Hereford și una în Shropshire.
Detectivii au găsit mesaje în care Nikolli și partenera sa, Jade Tubb, se descriau ca fiind Bonnie și Clyde. Analiza telefoanelor mobile a relevat sute de imagini cu obiecte furate, a căror valoare totală a fost estimată de poliție la peste 1 milion de lire sterline.
În această lună, patru români au fost, de asemenea, acuzați și arestați preventiv în cadrul unei anchete privind spargerile din Hertfordshire și județele învecinate, comise între 27 ianuarie și 3 februarie. Mașina lor a fost confiscată, iar bunurile suspectate a fi furate au fost sechestrate.
Într-un alt caz, un migrant albanez ilegal care folosea o scară telescopică pentru a pătrunde în proprietăți și era căutat de ani de zile a fost arestat luna aceasta și acuzat de multiple spargeri. El a fost identificat nu numai pe baza probelor criminalistice, ci și pe baza hainelor sale și a imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere de la soneria ușii.
Totul este organizat
„Nu este vorba de întâmplare. Este ceva structurat. Este mobil. Este organizat. Problema nu este etnia. Este vorba de rețele criminale organizate care exploatează libertatea de mișcare, aplicarea slabă a legii la frontieră și capacitatea de investigare suprasolicitată”, a declarat McKelvey, a cărui firmă a fost prima care a intentat cu succes un proces privat pentru furt.
În ultimii cinci ani, numărul spargerilor a scăzut de la 384.000 la 245.000, ceea ce face parte dintr-o tendință pe termen lung de scădere, determinată probabil în parte de îmbunătățirea securității locuințelor și de creșterea numărului de persoane care lucrează de acasă.
Cu toate acestea, ratele de încărcare au rămas scăzute, crescând de la 3,7% la 4,7% din martie 2022, până în martie 2025.
Conform analizei datelor poliției, în aproximativ 15.391 de cartiere nu s-a rezolvat niciun caz de spargere în ultimii trei ani, ceea ce reprezintă 46% din totalul de 34.000.
Centrul orașului Leeds este capitala spargerilor din țară, cu 1.348 de spargeri la 3.745 de gospodării în trei ani – echivalentul a una din trei case jefuite.
Românii sunt cetățenii străini cu cel mai mare număr de condamnări pentru furt în Anglia și Țara Galilor, potrivit datelor Ministerului Justiției obținute în baza legilor privind libertatea de informare de către Centrul pentru Controlul Migrației.
Din cele 108.132 de condamnări pentru furt între 2021 și 2023, 12.320 au fost cetățeni străini, reprezentând 11,4%. Românii se află în fruntea clasamentului, cu 4.393 de condamnări – un sfert din totalul străinilor, urmați de polonezi (1.072), irlandezi (1.022), lituanieni (516) și bulgari (514).
Consiliul Național al Șefilor de Poliție a declarat: „Spargerea este o infracțiune extrem de invazivă, care, după cum știm, are un impact semnificativ asupra victimelor, și de aceea, în martie 2023, forțele de poliție din Anglia și Țara Galilor au implementat o nouă politică de intervenție pentru a asigura prezența poliției la fiecare spargere raportată într-o locuință. Monitorizarea și progresele înregistrate de atunci arată că această politică rămâne ferm în vigoare, forțele de poliție fiind pe deplin angajate în combaterea infractorilor care răspândesc frica în comunități. Nu toate raportările de spargeri sunt la fel și, la fel ca orice serviciu de urgență eficient, camerele de control ale poliției din Anglia și Țara Galilor trebuie să evalueze amenințarea, prejudiciul și riscul asociate cu fiecare apel pe care îl primesc, pentru a se asigura că intervenția este prioritizată în mod eficient. Obiectivul principal al intervenției inițiale la spargerile de locuințe este de a colecta cele mai bune dovezi și de a sprijini victimele infracțiunilor, dar există situații în care un răspuns imediat poate să nu fie posibil din cauza resurselor disponibile sau poate să nu fie adecvat dacă locatarul este plecat sau nu dorește intervenția noastră”.