Comuna din România unde aproape jumătate dintre locuitori primescajutor socialeste Socond. Primăria Socond înregistrează încasări de sub 1 milion de lei pe an, în timp ce cheltuielile depășesc 8 milioane de lei. Primăria cheltuie mult mai mult decât încasează. Mai mult, locuitorii din Socond se confruntă cu lipsa oportunităților de angajare. Cetățenii lucrează terenurile pe care le au sau fac naveta în alte localități, dar veniturile lor sunt modeste.
Din 3.000 de locuitori ai comunei Socond, 1.400 de persoane primesc ajutoare sociale. Primăria a făcut un anunț că toate cheltuielile cu ajutoarele sociale reprezintă o povară majoră pentru bugetul local, ajungând la aproximativ 700.000 de lei lunar. Acești bani provin din bugetul primăriei, Ministerul Muncii și Agenția de Plăți și Inspecție Socială. În plus, în comună există 50 de persoane cu probleme care beneficiază de asistenți personali plătiți separat, ceea ce implică o cheltuială anuală de circa 500.000 de lei.
Tot mai mulți șomeri în rândul tinerilor
România are cea mai mare pondere a tinerilor de 15-29 de ani care nu vor să muncească din întreaga Uniune Europeană. Vestea și mai proastă este că în ultimii 10 ani această pondere aproape că s-a dublat. Abandonul școlar este și el la cele mai mari cote din UE. Un factor îngrijorător pe piaţa muncii din România este reprezentat de numărul de tineri cu vârsta între 15 şi 24 ani care nu sunt ocupaţi şi nici nu urmează o formă de educaţie sau formare, concept cunoscut sub abrevierea din limba engleză NEET (Not in Employment neither in Education or Training). Acest segment de populaţie reprezintă o categorie particulară de persoane inactive economic.
Rata NEET semnalează dificultăţi în tranziţia de la sistemul de educaţie la piaţa muncii. Rata tinerilor care nu erau încadraţi profesional şi nu urmau niciun program educaţional sau de formare a fost de 17,5%, cei mai afectaţi fiind tinerii din mediul rural (23,1%) şi persoanele de sex feminin (20,9%), arată o cercetare recentă. România se confruntă cu problema tinerilor care nici nu studiază și nici nu lucrează. Piața muncii din România este foarte polarizată, iar în următorii 10 ani țara va avea un deficit tot mai mare de forță de muncă. România se numără printre ţările membre UE cu cei mai mulţişomeri în rândul tinerilorabsolvenţi.
Îngrijorătoare este o altă statistică recentă, din ianuarie 2026. Conform unui studiu, județul Giurgiu este considerat cel mai sărac din România din punct de vedere economic. Giurgiu contribuie cu mai puțin de 1% la economia națională, ceea ce îl plasează pe ultimul loc în clasament. Lipsa investițiilor majore, infrastructura slab dezvoltată și numărul redus de companii mari sunt printre principalele cauze ale acestei situații critice.
Un raport recent a mai arătat că într-o comună din România, aproape jumătate dintre locuitori primesc ajutor social. Cetățenii se confruntă cu probleme financiare grave și au dificultăți în găsirea unui loc de muncă.