Solutia pe scurt: În baza dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. b) Cod de procedură penală, prin raportare la art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi la art. 2 din Protocolul 7 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului,admite apelurile formulate de inculpaţii Martin Mihail, Obreja Radu-Ionuț, Popovici Radu și de D.N.A. – Serviciul Teritorial Suceava împotriva sentinței penale nr. 86/7.03.2025, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. 619/86/2021, sentinţă pe care o desfiinţează integral. Trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Iași, raportat la sentința penală nr. 174/15.04.2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a dispus strămutarea judecării cauzei la Curtea de Apel Iași. Potrivit art. 424 alin. 4 Cod procedură penală, stabileşte că ultimul act procedural rămas valabil, de la care procesul penal trebuie să îşi reia cursul, este încheierea de şedinţă din 9.12.2024. În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. 3 și 6 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare aferente judecării apelurilor formulate rămân în sarcina statului, incluzând suma de 400 de lei, reprezentând partea cuvenită din onorariul avocatului desemnat inițial din oficiu pentru inculpatul Obreja Radu-Ionuț, potrivit delegației nr. 59931/7.05.2025 – av. Neda Oana-Maria, care va fi achitată către Baroul Iași din fondurile Ministerului Justiției. Definitivă.
Reamintim faptul că pe data de 7 martie 2025, Radu Obreja, fostul șef al Serviciului Permise Auto Suceava, și Mihail Martin, ofiţer de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Suceava, au fost condamnați în primul din multele dosare în care sunt trimiși în judecată de DNA pentru fapte de corupție.
a primit atunci 4 ani și 4 luni de închisoare cu executare pentru comiterea infracțiunilor de “folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite” și “dare de mită”.
a primit o condamnare mai mare, de 6 ani și 4 luni, pentru mai multe infracțiuni: “folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată” (3 acte materiale), “favorizarea făptuitorului”, “luare de mită” și “acces ilegal la un sistem informatic”.
În acelaşi dosar a mai fost trimis în judecată șiRadu Popovici pentru complicitate la “luare de mită” și “complicitate la dare de mită”, care a primit 5 ani și 8 luni deoarece mai avea o condamnare cu suspendare de anul trecut, tot din dosarul Mafia Permiselor.
Sentința Tribunalului Suceava nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Suceava în termen de 10 zile de la comunicare.
Cum au “colaborat” Obreja și Martin
Procurorii spun că, în perioada 2018 – 2020, la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Suceava ar fi funcţionat o grupare infracţională condusă de Obreja, în care, alături de poliţişti şi funcţionari, ar fi fost cooptate mai multe persoane printre care instructori auto şi angajaţi ai Registrului Auto Român.
Gruparea, structurată pe mai multe paliere, ar fi acţionat în scopul obţinerii de sume de bani în legătură cu fraudarea examenelor practice pentru obţinerea permiselor de conducere şi în legătură cu înmatricularea autoturismelor.
Promovarea candidaţilor s-ar fi asigurat contra unor sume de bani percepute atât la examinarea teoretică, cât şi la traseu.
Martin, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Anticorupţie Suceava, ar fi asigurat protecţie juridică activităţii infracţionale de corupţie derulată la nivelul Serviciului de permise Suceava, structură al cărei exponent era Obreja.
Protecţia juridică, asigurată de ofiţerul DGA pe parcursul anului 2020 ar fi constat în divulgarea, fără drept, a unor informaţii la care avusese acces în virtutea atribuţiilor, informaţii menite să îl favorizeze pe Obreja şi pe complicii săi.
Concret l-ar fi informat pe şeful Compartimentului permise despre autorizarea a cinci investigatori sub acoperire într-un dosar penal în care acesta din urmă era vizat de procurorii anticorupţie, i-ar fi oferit date despre pregătirea unei acţiuni de constatare în flagrant a unei infracţiuni de corupţie, l-ar fi informat despre autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică şi despre stadiul cercetărilor într-un dosar penal în care şeful Compartimentului permise şi complicii săi erau vizaţi de procurorii anticorupţie și i-ar fi transmis informaţii legate de un apel telefonic TELVERDE primit de DGA Suceava, apel ce conţinea date concrete despre comiterea unor activităţi infracţionale în legătură cu obţinerea permisului de conducere.
Devoalarea acelor informaţii ar fi modificat conduita persoanei denunţate (constând în restituirea sumei de bani pretinsă cu titlu de mită), ceea ce a îngreunat tragerea la răspundere.
Pe 18 august 2020, Martin ar fi pretins, prin intermediul celui de-al treilea inculpat, persoană fizică, de la Obreja un autoturism de teren, iar pe 8 noiembrie 2020 ar fi şi primit autoturismul, cu titlu gratuit, în schimbul omisiunii sesizării din oficiu şi furnizarea unor informaţii nedestinate publicităţii cunoscute în virtutea atribuţiilor de serviciu.
Conduita ofiţerului l-ar fi pus la adăpost pe şeful Compartimentului permise şi pe complicii săi de o eventuală răspundere penală pentru activitatea infracţională de corupţie desfăşurată în legătură cu permiselor de conducere.
Pe 9 octombrie 2020, Martin ar fi accesat în mod ilegal baza informatizată de date administrată de Direcţia Generală Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (care conţinea date clasificate ca secrete de stat, iar accesul era destinat unui grup restrâns de utilizatori) pentru a efectua verificări cu privire la raporturile de muncă ale unui agent de poliţie din cadrul Compartimentului permise Suceava.
Ulterior, informaţiile respective ar fi fost transmise lui Obreja, care îl bănuia pe subordonat de formularea unor denunţuri împotriva sa.
SORIN NICA