Pentru numeroși români, sprijinul financiar oferit sau primit în familie este perceput ca un gest firesc, care nu necesită justificări suplimentare. Sumele împrumutate temporar de la părinți, banii dați unui frate până la salariu sau contribuții pentru avansul unei locuințe sunt tratate adesea ca simple ajutoare, fără documente sau explicații.
În practică însă, aceste transferuri pot atrage atenția autorităților fiscale, iar lipsa unor dovezi clare poate genera situații complicate în cazul unor verificări.
ANAF a pus ținta pe împrumuturile între rude
În ultimii ani, controalele ANAF s-au intensificat în ceea ce privește circulația banilor între persoane fizice, în special atunci când apar sume mari sau transferuri repetate. Fără documente care să explice proveniența fondurilor, un ajutor familial poate fi interpretat drept venit nedeclarat, ceea ce poate duce la obligații fiscale suplimentare.
Autoritățile nu analizează relațiile personale, ci fluxurile financiare, iar orice sumă care intră într-un cont poate fi verificată dacă nu există o justificare credibilă.
Riscurile cresc în situațiile în care transferurile bancare nu conțin mențiuni clare, banii sunt primiți în numerar fără o dovadă scrisă, sumele sunt folosite pentru achiziții importante sau există discrepanțe între veniturile declarate și nivelul de trai.
În lipsa unor documente, ANAF poate reclasifica fondurile ca venituri nedeclarate, ceea ce implică impozite, penalități și dobânzi. Printre cazurile frecvente se numără banii primiți de la părinți pentru achiziția unei locuințe, împrumuturile informale între rude sau transferurile repetate fără contract.
Diferența dintre împrumut, donație și ajutor financiar este esențială din punct de vedere fiscal. Un împrumut presupune restituirea sumei și ar trebui consemnat printr-un document, chiar și simplu, semnat între părți.
Ce documente simple te pot feri de probleme
O donație reprezintă o sumă oferită definitiv, dar și aceasta poate necesita acte, mai ales în cazul unor valori ridicate. Fără o încadrare clară, autoritățile pot interpreta situația în defavoarea beneficiarului.
Pentru a evita problemele, sunt suficiente câteva măsuri minime, precum redactarea unui contract de împrumut, mențiuni explicite la transferurile bancare, păstrarea dovezilor de plată și stabilirea unui termen de restituire.
În cazul donațiilor, o formă scrisă este recomandată, mai ales când banii sunt folosiți pentru achiziții majore. Cu cât sumele sunt mai mari, cu atât verificările pot fi mai riguroase, în special când apar diferențe între veniturile declarate și bunurile achiziționate.
Pentru angajați, lipsa documentelor poate însemna timp pierdut și proceduri administrative complicate, chiar dacă situația se clarifică ulterior. Pentru persoanele cu activități economice, precum antreprenori, PFA sau freelanceri, riscurile sunt mai mari, deoarece sumele nejustificate pot fi încadrate drept venituri din activități independente, cu implicații fiscale și contabile extinse.
Legislația fiscală, prin Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, permite verificarea diferențelor dintre veniturile declarate și creșterea patrimoniului. Sumele fără proveniență dovedită pot fi impozitate suplimentar, iar băncile, conform legislației privind prevenirea spălării banilor, pot raporta tranzacțiile suspecte